Benoni Catana

Vantul a deranjat albastrul cerului
Din nevazut s-au clatinat codrii
Linistea  a fugit speriata
Fosnind printre ramuri.
Nu pot trai fara albastru
De aceea il adun in ochi
Sa-mi ajunga
Pentru inca o bucata de suflet
Din care mo hranesc
Ca dintr-o paine.
Am rabdare
De fapt n-am rabdare
Dar pana maine
Cand vantul va pleca aiurea
Lasandu-mi codrii in pace
Si linistea se va intoarce
Cuminte in ramuri,
Ma hranesc din albastrul
De Voronet
Adunat pe peretii
Templului meu dinauntru.
Cu un ochi adun iarasi albastrul
Cu o mina pictez iarasi
Si asta e viata mea
Ce absoarbe albastrul
Ca un burete apa albastra.

< Anterior		Următor >