MEMORIALUL DURERII


Aţi auzit cumva de-un om Iisus?
Sau poate ştiţi unde s-a dus ...
Ieri, am vorbit şi parcă se-aştepta
Să plece azi de-aici dar, nu din vina
Sa...

Mi-a pomenit ceva despre-nviere,
A amintit şi despre un
mormânt
Şi mi-a mai spus că deşi doare,
Va fi de un amic vândut!

Am vrut să Îl întreb mai multe
Dar nu mi-a zis decât atât:
"Prietene, nu sta pe gânduri, du-te
Şi spune lumii ce-ai văzut!"

De ieri Îl caut ne-ncetat
Dar nu Îl mai găsesc,
Poate e iar la predicat,
Să ştiţi: mulţimile-L iubesc!

Dar cred că L-am zărit...
Văd mare
gloată, mult norod.
M-apropii, da, L-am zărit
...
Nu pot să cred ceea ce văd!

Este Iisus, amicul meu tăcut.
E-n faţa mea, ...
de nerecunoscut!
O cruce mare-n spate ei i-au pus,
Nu ştiu de ce Îl
bat, nu văd ca e Iisus?

Parcă ar plânge, e atât de-ngândurat,
Ocara este grea, prea grea de suportat.
M-am hotărât să-l strig, să mă
privească,
E-atât de blând, de ce vor să-l lovească?!

Am
început să plâng căci Îl duceau la moarte,
Afară era frig şi se făcuse noapte,
Doar un ecou mai auzeam, atât:
"Prietene, nu sta pe
gânduri, du-te
Şi spune lumii ce-ai văzut!"

Adelina Cioara, 24 ani

< Anterior		Următor >