Programe Tineret

Un site pentru oricine se simte tanar

Radio

Radio Online

Felicitari virtuale

Videoclipul saptamanii

In atentie

Concurs creatie

Prietenia, o comoara nepretuita

  • PDF
Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Add this to your website

Program tineret (sugestii)
PRIETENIA, O COMOARĂ NEPREŢUITĂ

1. Cântare de deschidere – 59/100 - Ca un cerb setos

2. Rugăciune

3. Introducere
Pornind de la imaginea unui seif, a unei casete de valori (sau altceva care sugerează ideea de tezaur, comoară), introducerea se poate baza pe comparaţia prietenilor cu o comoară de preţ.

4. Cor - Isus, Prieten minunat

5. Exemple de prietenii creştine
Se vor scoate în evidenţă binecuvântările unei prietenii dezinteresate care Îl are în centru pe Dumnezeu şi se bazează pe sinceritate şi dragoste gen 1 Cor. 13.
Citate ajutătoare:
David – Ionatan
“Ionatan a fost moştenitor al tronului prin naştere, ştiindu-se însă înlăturat prin hotărâre divină; pentru rivalul său a fost cel mai delicat şi credincios prieten, apărând viaţa lui David chiar cu preţul primejduirii propriei vieţi; statornic lângă tatăl său prin zilele întunecate ale slăbirii puterii acestuia şi tot lângă el căzând în cele din urmă - numele lui Ionatan este preţuit în ceruri, iar pe pământ rămâne ca mărturie despre existenţa şi puterea iubirii altruiste”. (E. White – Educaţie)

Luther - Melanchton
“Am văzut că Luther era înflăcărat, zelos, îndrăzneţ şi neînfricat, atunci când mustra păcatul şi apăra adevărul. Nu-i păsa de oamenii răi sau de demoni; ştia că avea cu el pe Unul mai puternic decât toţi aceştia. Luther avea zel, curaj şi îndrăzneală, iar uneori se afla în primejdia de a merge la extreme. Dumnezeu, însă, l-a ridicat pe Melanchton, care avea un caracter exact opus, ca să-l ajute pe Luther să ducă mai departe lucrarea de Reformă. Melanchton era timid, temător, precaut şi avea o mare răbdare. El era mult iubit de Dumnezeu. Cunoştea foarte bine Scripturile şi poseda o putere de judecată şi o înţelepciune extraordinare. Dragostea lui pentru cauza lui Dumnezeu era egală cu a lui Luther. Domnul le-a legat inimile; erau prieteni nedespărţiţi. Luther îi era de mare ajutor lui Melanchton când acesta era în pericol de a fi fricos sau încet, iar Melanchton la rândul lui îi era de mare ajutor lui Luther când acesta era în primejdie de a acţiona pripit.
Prevederea lui Melanchton a evitat adesea necazul ce ar fi venit asupra lucrării, dacă aceasta ar fi fost lăsată doar pe seama lui Luther; şi de multe ori lucrarea n-ar fi fost împinsă înainte, dacă ar fi fost lăsată numai pe seama lui Melanchton. Mi s-a arătat înţelepciunea lui Dumnezeu în alegerea acestor doi bărbaţi pentru a duce înainte lucrarea de Reformă”. (E. White – Istoria mântuirii)

6. Cor - Doamne, cel mai bun Amic al meu (companioni)

7. Maxime şi cugetări despre prietenie
“Unii prieteni buni nu te-ar prinde de mână când ai fi să cazi în prăpastie, ca să nu te sperie.” N. Iorga
“Sunt prieteni de strâmtoare şi prieteni de loc larg. Numărul unora sau al altora îl hotărăşte neapărat cuprinsul locului.” Anonim
“Nu am nevoie de un prieten care se schimbă în acelaşi timp cu mine şi răspunde înclinărilor mele de cap, fiindcă acestea le face umbra mea cu mult mai bine.” Plutarh
Prietenia ruptă se poate lipi, dar va suna mereu a spart. Anonim
“În adâncul tăcut al sufletului zace aurul. Cine-l are, nu ţi-l dă numai penrtu că ai trecut pe lângă el.” N. Iorga
“Un prieten este o persoană cu care poţi fi sincer; în faţa sa poţi gândi cu voce tare.” Emerson
“Moralitatea unor prieteni: ajută-mă şi-ţi voi fi prieten, ca să mă ajuţi şi altă dată.” N. Iorga
Prietenia?… Un dar pe care ţi-l faci, nu-l primeşti. Anonim
“Prietenul sigur se cunoaşte într-o împrejurare nesigură.” Cicero

8. Poezie - S.O.S. - Daniel Chirileanu

9. Cor - Sunt fericit (explo)
Alte sugestii: 13, 17,26 sau 35 din culegerea de cântece ptr. companioni

10. Prieten sau… cunoştinţă?  
Un prieten OARECARE niciodată nu te-a văzut plângând.
Un prieten ADEVĂRAT are umerii umezi din cauza lacrimilor tale.
Un prieten OARECARE nu cunoaşte numele părinţilor tăi.
Un prieten ADEVĂRAT are numerele tale de telefon în agenda lui.
Un prieten OARECARE aduce o sticlă de suc la sărbătoarea ta.
Un prieten ADEVĂRAT ajunge mai devreme ca să te ajute la bucătărie şi rămâne până târziu, ca să te ajute la curăţenie.
Un prieten OARECARE e deranjat atunci când îl suni după ce s-a culcat.
Un prieten ADEVĂRAT te întreabă de ce ai întârziat aşa de mult în a-l suna.
Un prieten OARECARE vorbeşte cu tine despre problemele tale.
Un prieten ADEVĂRAT încearcă să te ajute în problemele tale.
Un prieten OARECARE îşi imaginează viaţa ta ca fiind uşoară.
Un prieten ADEVĂRAT ştie care este realitatea vieţii tale.
Un prieten OARECARE, când te vizitează, acţionează ca un invitat.
Un prieten ADEVĂRAT deschide frigiderul şi ia ceea ce are nevoie.
Un prieten OARECARE crede că prietenia s-a terminat după o discuţie aprinsă.
Un priten ADEVĂRAT ştie că nu există prietenie fără luptă.
Un prieten OARECARE speră că întotdeauna eşti acolo pentru el sau ea.
Un prieten ADEVĂRAT întotdeauna va fi acolo pentru tine.

11. Prieten cu regele
"Cine iubeşte curăţia inimii şi are bunăvoinţa pe buze este prieten cu împăratul." (Proverbe 22,11)
În Persia antică, trăia un om foarte sărac şi în acelaşi timp foarte darnic. Toate gunoaiele din oraş erau aduse cu căruţele pe o platformă, de unde acest om le arunca într-un cuptor bine încins pentru a le arde. În zilele mai reci, veneau la el oameni fără adăpost ca să se încălzească la căldura focului. Şi, întotdeauna, fochistul le dădea şi ceva de mâncare.
Despre bunătatea acestui om a auzit şi regele ţării. El a dorit să meargă personal pentru a-l cunoaşte şi a se convinge că ceea ce i se spunea era adevărat. Aşa că, într-o zi, maiestatea sa se ghemui lângă foc, împreună cu ceilalţi oameni. Mergând de mai multe ori acolo, încetul cu încetul se înfiripă o prietenie între cei doi. Seara, fochistul scotea din desagă o pâine mare, pregătită special de către soţia lui pentru cei flămânzi, iar regele primea şi el o bucată zdravănă. În timpul acela petrecut în jurul focului, cei doi povesteau despre viaţa lor.
Însă într-o seară, fochistul îl rugă pe prietenul său să vorbească şi despre viaţa lui de zi cu zi. Atunci regele se ridică în picioare şi îşi desfăcu haina cea veche, murdară şi cârpită. Deodată, în lumina flăcărilor, apăru strălucirea hainelor regale, poleite cu aur. „Vai de mine!”, spuse fochistul cu vocea aproape stinsă, „maiestatea ta, de ce nu mi-aţi spus... O, iertaţi-mă, eu nu sunt vrednic să stau de vorbă cu regele!” Dar, cu blândeţe în glas, regele îi spuse: „Stai liniştit.... ridică-te.... căci tu pentru mine nu eşti fochistul de la groapa de gunoi, ci tu eşti prietenul regelui. Haide, strânge-ţi lucrurile şi vino la palat. Vreau să te răsplătesc pentru ceea ce faci aici.” Fochistului însă nu-i surâdea ideea. „Ştii maiestate, sunt onorat de propunere, dar mă simt mai bine aici, ajutând pe cei care au nevoie de mine.”
Noi suntem prieteni cu Regele? Poate suntem tentaţi să spunem „da”. Însă prietenia aceasta este temeinică doar dacă o arătăm şi faţă de semenii noştri. Isus a spus: ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut. Şi încă ceva: Regele ne-a lăsat aici pentru a lucra pentru alţii, până se va întoarce iar la noi. Ce onoare să fim prieteni cu Regele! Ce bucurie să fim astăzi ambasadorii Săi! Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace. (Iov 22,21)


12. Cor - Imnul festivalului de tineret Prietenii Împăratului (tineret) – Noi suntem prietenii Lui

13. Citate despre prietenie
“În toate necazurile tale, care niciodată n-au fost cunoscute pe deplin de alţii, ai avut un Prieten sigur, care a spus: "Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Mat. 28,20). Cât a fost pe pământ, El era întotdeauna mişcat de nenorocirea omului. Deşi acum este înălţat la Tatăl Său, şi este adorat de îngeri, care ascultă grabnic de poruncile Sale, inima Lui, care a iubit, a avut milă şi a simpatizat, nu s-a schimbat. Ea mai rămâne încă o inimă afectuoasă, neschimbătoare. Acelaşi Isus a cunoscut toate necazurile tale şi nu te-a lăsat să lupţi singură cu ispitele, să duci bătălia cu cel rău, şi, în final, să fii zdrobită de poveri şi durere. Prin îngerii Săi, El ţi-a şoptit: "Nu te teme, căci Eu sunt cu tine. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor" (Gen. 26,24; Apoc. 1,18). Eu cunosc durerile tale; Eu le-am îndurat. Sunt familiarizat cu luptele tale; Eu le-am experimentat. Cunosc ispitirile tale. Eu am avut de luptat cu ele. Am văzut lacrimile tale. Am plâns şi Eu. Speranţele tale sunt zdrobite; dar lasă ca ochiul credinţei să fie ridicat să străbată perdeaua şi ancorează-ţi acolo speranţele. Asigurarea veşnică este că ai "Un Prieten care ţine mai mult la tine decât un frate" (Prov. 18,24). (E. White – Mărturii ptr. comunitate, vol. 2)
Orice prietenie pe care ne-o facem, oricât de restrânsă ar fi, exercită o anumită influenţă asupra noastră, iar măsura în care cedăm acelei influenţe va fi determinată de gradul de apropiere, de consecvenţa relaţiei şi de dragostea şi felul în care îl venerăm pe cel cu care ne asociem. (E. White, Căminul adventist)
Aceia care se închid în ei înşişi, care sunt lipsiţi de bunăvoinţa de a îngădui să li se ceară a fi o binecuvântare pentru alţii, prin legături de prietenie, pierd multe binecuvântări, deoarece, prin contactul unuia cu altul, mintea se cizelează şi se capătă purtări alese; prin legături de societate şi, în felul acesta, ei pot să câştige suflete la Mântuitorul. Hristos nu ar trebui să rămână ascuns în inima lor ca o comoară jinduită, sfântă şi plăcută, de care să se bucure numai ei singuri, şi nici nu ar trebui ca iubirea lui Hristos să fie manifestată doar de aceia care plac gustului lor. (E. White, Solii către tineret)
Hristos nu a refuzat să Se apropie de alţii prin legături de prietenie, când a fost invitat la masă de farisei sau vameşi. În asemenea ocazii, fiecare cuvânt pe care EL l-a rostit era o mireasmă de viaţă spre viaţă pentru ascultătorii Săi, deoarece El făcea din ora prânzului o ocazie pentru a da multe învăţături preţioase, adaptate la nevoile lor. Hristos i-a învăţat astfel pe ucenicii Lui cum să se poarte când sunt în compania acelora care nu sunt religioşi, ca şi a acelora care sunt. (Ibidem)

14. Concluzii

15. Cântare de închidere: 292 - Numai cu Isus voiesc a merge

16. Rugăciune







Program pregatit de
Medana Croitoru




Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Distribuiti acest continut

Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Delicious Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Digg Submit Prietenia, o comoara nepretuita in FaceBook Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Google Bookmarks Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Stumbleupon Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Technorati Submit Prietenia, o comoara nepretuita in Twitter
 

Comentarii  

 
0 #1 Articole programetineret.ro | Stirile Intercer 16-03-2010 05:28
[...] Prietenia, o comoara nepretuita – Program muzical [...]
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Facebook

Melodiile saptamanii